Preiau mot-a-mot o explicație înregistrată de domnul Ovidiu Neacsu [Silva Group România], un răspuns pentru cei care întrebau intr-un grup FB de Design Interior, ce alegeri sa facă în privința bradului de Crăciun.

Cum aleg bradul de Crăciun ?

“Am văzut o discuție relativ aprinsă despre brazii cu ghiveci și am zis să clarific niște lucruri: Ca să aibă șanse de prindere, ideal este să cumpărați brăduți crescuți direct în ghiveci, și nu scoși din plantație cu balot de pământ. De ce? Pentru că extragerea cu lopata ori mașina de scos taie părți mari din rădăcină și scad drastic șansele ca ei să se prindă. De aceea, cei crescuți în ghiveci nu se găsesc mai mari de 1,50m, în ghiveci de 10l. Când ajung mai mari de atât deja ghiveciul trebuie să fie exponențial mai mare și mai greu. Când vedeți un brad de 2m cu un balot de 40cm diametru, să știți că e deja mort. Rădăcina e afectată iremediabil iar la primăvară ceea ce veți face se numește înhumare, nu plantare. De aceea brazii de talie mare cu ghiveci costă mult: sunt grei și voluminoși și costă mult să-i extragi, manipulezi și transporți. Tot ca să aibă șanse de prindere, dacă insistați să îi împodobiți în casă, ideal ar fi să o faceți în balcon sau să țineți temperatura cât mai jos și să nu-i țineți prea multe timp, pentru că se usucă și oricât de multă apă le-ați pune, ei nu o pot absobi, fiindcă metabolismul lor este mult încetinit iarna. Și iar faceți înhumare.

Încă ceva despre brazii naturali din magazine, fie ei tăiați sau cu ghiveci: Brazii din comerț nu sunt nicidecum românești. Există câteva plantații autohtone, dar cei mai mulți vin din import, iar speciile provin din alte părți, fiind mai dense, mai simtrice și cu culori mai intense. De aceea nu seamănă cu brazii din copilărie, care erau niște radiografii cu 3 crengi. De ce din import? Pentru că în Danemarca, de exemplu, nu se face atât de frig iarna, nu e așa secetă vara și rar dă vreun îngheț în aprilie, care să afecteze mugurii noi, ceea ce distruge forma și simetria iremediabil. Acesta nu e un lucru greșit în sine, ei fiind brazi din plantație, specii care nu cresc la noi. Cel verde este Abies Nordmanianna, iar când auziți de brad argintiu, să știți că este molid, Picea Pungens Glauca. În concluzie, dacă vreți să plantați un brăduț, luați-l special în acest scop. Pentru brad de Crăciun de pus în casă e suficient un brad tăiat. Crăciun fericit!”

SCURT ISTORIC AL BRADULUI IMPODOBIT:

(Sursa informatiilor: Cercul de Istorie Contemporană Românească)

Primul brad care a fost împodobit în România a fost la curtea Regelui Carol I, în anul 1866, odată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în Ţările Române. Obiceiul a fost preluat imediat de boierimea bucureşteană a vremii, astfel că, începând din acel an, bradul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului, inclusiv în casele româneşti.

Primul brad împodobit vreodată a fost în anul 1510, în Letonia. Zece ani mai târziu, în 1521, prinţesa Helene de Mecklenburg aduce tradiţia în Franţa, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans. Ulterior acestei date, bradul de Crăciun se răspândeşte în toată Europa. Abia în anul 1605 bradul împodobit a fost expus într-o piaţă publică. Acest lucru s-a întâmplat în Strasbourg, iar în pom au fost agăţate mere roşii şi dulciuri. În 1611, la Breslau, Polonia, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.

În Statele Unite ale Americii, tradiţia ajunge la începutul anilor 1800, odată cu imigranţii germani stabiliţi în Pennsylvania, însă împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în 1836, în statul Alabama. Brazii de Crăciun au devenit foarte populari mai ales după inventarea instalaţiei electrice. În 1895, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Grover Cleveland, a decorat bradul de la Casa Albă cu becuri colorate, iar această idee s-a răspândit rapid în toată ţara.